În drumul nostru către schimbarea de sine, de la fixitate la flexibilitate, de la rigiditate la deschiderea spre experienţă, de la deresponsabilizare la asumarea responsabilităţii, de la frica de trăiri afective la acceptarea şi exprimarea acestora, de la judecarea celorlalţi la acceptarea lor, de la frica de intimitate la căutarea intimităţii parcurgem mai multe etape. C. Rogers este cel care a descris 7 stadii ale schimbării personalităţii. Ele pot fi descrise ca fiind separate, dar reprezintă de fapt aspecte ale unui  proces continuu.

1. Persoanele care aparţin primului stadiu au următoarele caracteristici:

• experienţa persoanlă nu se întrepătrunde decât foarte puţin cu structura eului;
• convingerile sunt puternice şi rigide;
• contactul cu trăirile emoţionale este redus;
• există o teamă inconştientă de dezvoltarea unor relaţii intime;
• comunică doar despre aspecte externe;
• nu simt nevoia de schimbare;
• nu consideră că au probleme;
• nu sunt motivate pentru consiliere;
• nu-şi asumă responsabilitatea pentru ceea ce li se întâmplă.

2. Caracteristicile persoanelor din al 2-lea stadiu sunt:

• au convingeri personale rigide;
• contactul cu emoţiile este în continuare redus;
• sunt mai comunicative decât în primul stadiu, dar vorbesc tot despre aspecte externe personalităţii lor;
• acceptă că au unele probleme, dar nu consideră că responsabilitatea pentru acestea le aparţine;
• starea lor emoţională persistentă este frustrarea;
• dacă vin la terapie, vor să-i schimbe pe ceilalţi;
• au o nevoie foarte mare de a fi acceptaţi, dar nu pot experimenta actul de a primi;
• dacă încep terapia, reacţionează de obicei negativ.

Nici Rogers, nici apropiaţii lui nu au obţinut rezultate pozitive în terapie cu persoanele aparţinând stadiilor 1 şi 2 ale schimbării.

3. Caracteristicile persoanelor din al 3-lea stadiu sunt:

• sunt mai conştiente de trăirile emoţionale, dar pe unele le percep ca fiind de neacceptat;
• comunicativitatea personală creşte, dar persoanele sunt centrate pe evenimente trecute şi pe lucruri care se întâmplă în afara cabinetului;
• sunt dornice să afle cum sunt percepute de ceilalţi.

3. Caracteristicile persoanelor din al 4-lea stadiu sunt:

• încep să accepte şi punctele de vedere ale celorlalţi;
• convingerile personale încep să fie puse sub semnul întrebării;
• încep să ia în considerare responsabilitatea persoanlă pentru ceea ce li se întâmplă;
• sunt mai în contact cu emoţiile şi devin dispoibile să le şi descrie; totuşi, există o oarecare teamă faţă de acestea şi, prin urmare, au un timp de latenţă între momentul exprimării emoţionale şi cel al explorării;
• devin conştiente de diferenţele dintre structura eului şi experienţă.

5. Caracteristicile persoanelor din al 5-lea stadiu sunt:

• îşi simt emoţiile şi le exprimă, chiar şi pe acelea din prezent şi mai dificile;
• se tem încă de sentimente care pot apărea la suprafaţa conştiinţei pe neaşteptate;
• acceptă că ceilalţi pot să aibă şi alte puncte de vedere şi devin capabile să tolereze conflictele şi incertitudinea;
• au o dorinţă mare de a se cunoaşte pe sine.

6. Caracteristicile persoanelor din al 6-lea stadiu sunt:

• realitatea nu mai este percepută în termeni de probleme, ci de experimentare;
• contactul cu propriile emoţii este bun şi persoana nu se mai teme nici de sentimentele care apar brusc;
• sunt relaxate corporal;
• îţi asumă responsabilitatea pentru trăirile şi comportamentele proprii;
• nu mai caută vinovaţi, ci doresc să-i înţeleagă pe ceilalţi.

7. Caracteristicile persoanelor din al 7-lea stadiu sunt:

• experimentează abundent trăiri emoţionale;
• sunt conectate cu propria experienţă şi îşi modifică setările mentale odată cu aceasta;
• trăiesc cu intensitate crescută şi durerile şi bucuriile;
• se exprimă emoţional şi nu acumulează ranchiune;
• îţi asum responsabilitatea pentru trăirile, emoţiile şi evenimentele personale.