A vorbi despre sexualitate nu se reduce la a aduce în discuţie actul sexual propriu-zis. Educaţia sexuală presupune informaţii despre multiple aspecte implicate în sau care au legătură cu ansamblul sexualităţii:
- dezvoltarea psihosexuală pentru ambele sexe, diferenţiată pe etape de vârstă
- igiena sexuală
- sănătatea sexuală
- bolile cu transmitere sexuală, prevenirea şi tratarea acestora
- concepţie, naştere
- începutul vieţii sexuale
- maturitate sexuală
- menstruaţie, poluţii nocturne: semne ale intrării în funcţiune a glandelor sexuale la pubertate
- actul sexual
- intimitate sexuală
- normalitate în sfera sexualităţii
- graviditate
- avort
- abuzuri sexuale şi modalităţi de protecţie împotriva acestora
- contracepţie
- modalitatea distorsionată de prezentare a sexualităţii în unele publicaţii media, precum şi în filmele porno
- imaginea comercială a corpului adolescenţilor prezentată de mass-media etc.
Având în vedere multitudinea şi varietatea informaţiilor subsumate educaţiei sexuale putem concluziona că educaţia sexuală e nevoie să debuteze în momentul în care copilul începe să vorbească şi să continue adecvat şi adaptat nevoilor acestuia inclusiv în adolescenţă. S-a constatat că, în ţările unde educaţia sexuală se realizează la şcoală încă din clasele primare, există mai puţine abuzuri sexuale în copilărie şi adolescenţă, mai puţine sarcini nedorite şi mai mult confort emoţional în privinţa sexualităţii.
Specialiştii din domeniul educaţiei sexuale stipulează mai multe principii menite să ghideze tipul acesta de educaţie:
- transmiterea unor informaţii corecte într-un limbaj accesibil vârstei copilului şi în contexte favorabile comunicării
- să răspundem întrebărilor copilului legate de sexualitate când acestea există, dar şi să creem cadrul pentru a discuta despre sexualitate, dacă copilul nu iniţiază o astfel de discuţie
- educaţia sexuală începe de la vârste foarte mici şi continuă pe parcursul diverselor etape de vârstă
- educaţia sexuală presupune a transmite informaţii corecte despre sexualitatea umană, dar şi a forma atitudini corespunzătoare pentru diversele faţete ale acesteia.
În domeniul sexualităţii, copiii cu vârsta între 2-4 ani trebuie să ştie următoarele:
- diferenţa dintre un băiat şi o fată
- denumirea ştiinţifică a organelor sexuale
- că bebeluşul creşte în uter şi este născut de mamă
- că un copil este conceput prin întâlnirea dintre o celulă de la un bărbat (spermatozoidul) şi o celulă de la o femeie (ovul).
Copiii cu vârsta între 5-8 ani trebuie să cunoască următoarele despre sexualitate:
- toate informaţiile specifice etapei anterioare
- informaţii mai detaliate despre anatomia şi fiziologia organelor sexuale
- informaţii despre igiena organelor sexuale
- diferenţa dintre sistemul digestiv şi cel reproducător
- ce înseamnă un contact sexual
- faptul că un copil este conceput printr-un act sexual
- că bebeluşul se naşte prin vagin
- informaţii bazale despre menstruaţie şi poluţii nocturne
- informaţii bazale depre modificările specifice pubertăţii.
Bibliografie:
Hickling, Meg, Ce să le spunem copiilor şi adolescenţilor despre sex, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012