Comportamentul problematic şi simptomele clienţilor pot fi înţelese folosind, ca reper, diverse perspective, cadre teoretice, explicative, care ajută atât la decriptarea sensului acestora, cât şi la construirea de ipoteze necesare intervenţiei terapeutice. Perspectivele utilizate în procesul terapeutic sunt:

• dinamică
• a dezvoltării
• structurală
• adaptativă.

Perspectiva dinamică susţine că toate comportamentele noastre (deci inclusiv cele simptomatice) au o motivaţie şi sunt orientate către un scop. Astfel, apariţia simptomelor poate fi explorată în termenii motivaţiei (sau cauzei), ca o modalitate de rezolvare a unui conflict psihic, iar în termeni de scop, ca o comunicare simbolică a unor problematici psihice.

Din perspectiva dezvoltării, trecutul ne oferă cheia de înţelegere a prezentului pentru că experienţele trecute creează premisele pentru dezvoltarea multor tipare psihice. Prin urmare, din această perspectivă, pentru a înţelege comportamentele problematice, e necesar să explorăm împreună cu clientul experienţele importante pentru dezvoltarea sa psihică.

Perspectiva structurală ia în calcul raportul dintre lumea noastră internă şi realitate şi consideră sănătatea psihică ca o adaptare flexibilă a persoanei la realitate, iar tulburările psihice ca o dominaţie a lumii interne asupra realităţii. Reacţiile centrate pe lumea internă izvorăsc din tiparele noastre interne, din fricile, rănile şi vulnerabilităţile noastre psihice şi au de obicei un caracter neadecvat situaţiei în care se manifestă, iar reacţiile sănătoase presupun un echilibru dinamic dintre datele interne, psihice şi cerinţele realităţii.

Perpectiva adaptativă aduce în centrul atenţiei ideea că prezentul clientului, felul în care acesta se adaptează în diverse domenii ale vieţii sale reflectă dominantele sale psihice, temele centrale ale dezvoltării sale. Din această perspectivă, comportamentul problematic poate fi înţeles ca o ”slăbire” a unui mecanism de coping utilizat de client în gestionarea suferinţei sale psihice.

În înţelegerea problematicii clientului noi putem utiliza toate cele patru perspective sau doar unele dintre ele. Oricare dintre acestea reprezintă însă repere valoroase pentru intervenţia terapeutică.

Bibliografie:

Howard, S., Consiliere şi psihoterapie psihodinamică, Ed. Herald, Bucureşti, 2010