Cum să-ţi menţii un libido ridicat


dorintaLibidoul (dorinţa sexuală) depinde de starea generală a persoanei, corp şi psihic deopotrivă, dar şi de calitatea relaţiei de cuplu. Pentru a menţine un libido ridicat, e nevoie ca în stilul tău general de viaţă să se regăsească următoarele:

  • odihnă suficientă (un somn de minimum 6-8 ore pe noapte);
  • un regim alimentar sănătos, caracterizat prin: existenţa alimentelor din toate grupele alimentare, fructe şi legume în cantităţi suficiente, mâncăruri neprocesate într-un procent apropiat de 30%, zaharuri procesate în cantitate redusă, prezenţa alimentelor care îmbunătăţesc circulaţia sangvină (măsline, usturoi, ulei de măsline, nuci, ghimbir etc.);
  • mişcare efectuată în mod regulat pentru că ea contribuie la reducerea greutăţii (corelată cu o imagine de sine mai bună şi, evident, cu un libido mai crescut), la creşterea secreţiei de endorfine şi scăderea nivelului cortizolului (hormonul stresului);
  • consum scăzut de alcool şi ţigări (nicotina are un efect vasoconstrictor diminuând rigiditatea erecţiilor masculine şi afluxul de sânge în organele sexuale feminine, iar alcoolul – peste două pahare pe zi – are efect inhibitor asupra dorinţei şi potenţei sexuale);
  • practicarea meditaţiei: meditaţia realizată zilnic scade nivelul anxietăţii, contribuie la un contact mai bun cu sine şi cu altul şi induce o stare de bine psihic;
  • timp de calitate petrecut cu partenerul: conectarea emoţională cu partenerul/a de cuplu se menţine prin timpul alocat de cei doi relaţiei de cuplu, timp în care să se realizeze activităţi care le fac plăcere amândurora, să comunice, să fie împreună;
  • expunere scăzută la sursele electronice (tv, telefon, ipod, calculator), ce distrag atenţia de la interacţiunile umane directe, faţă în faţă; un studiu citat de Victoria Zdok Wilson şi John Wilson (2012) sublinia că 37 % dintre americani îşi iau laptopurile în dormitor, iar 30% dintre ei îşi întrerup actul sexual pentru a răspunde la telefon;
  • un management eficient al timpului ce are ca rol reducerea stresului cotidian;
  • contact constant cu natura, ce ne conectează la ritmuri mai naturale şi ne ajută la eliminarea stresului, ambele potenţând libidoul; de asemenea, expunerea moderată la soare stimuleză secreţia de serotonină, cu efect direct de creştere a libidoului;
  • atenţie acordată barierelor emoţionale, intrapsihice şi de relaţie: conflictele emoţionale mai puţin grave pot fi reduse printr-o comunicare sinceră cu sine şi cu celălalt, iar pentru cele dificile e nevoie de psihoterapie pentru a fi vindecate;

O comunicare deficitară, agresivă, pasiv-agresivă sau submisivă, paradoxală sau nesinceră conduce în timp la acumularea resentimentelor, a furiei şi la îndepărtarea emoţională în cuplu.

O comunicare asertivă, centrată pe sine, pe gândurile, emoţiile şi nevoile proprii este sanogenă pentru climatul emoţional din cuplu.

  • atenţie acordată partenerului/ei de cuplu: pe parcursul unei zile desfăşurăm o multitudine de sarcini, dar uităm deseori să fim atenţi la cel de lângă noi; pentru a avea însă dorinţă sexuală este nevoie să te conectezi cu partenerul şi în afara dormitorului, exprimându-ţi aprecierea când simţi asta, mulţumind pentru serviciile făcute, atingându-l cu tandreţe sau îmbrăţişându-l când timpul sau activităţile îţi permit;
  • cultivarea activităţilor care te ţin în contact cu copilul interior: relaxarea, distracţia, jocurile.

Poate că par multe condiţii pentru a avea un libido ”în formă”, dar, dacă iei în calcul beneficiile unei vieţi sexuale împlinite pentru cuplul tău, cred că merită să începi să le acorzi mai multă importanţă!

Bibliografie:

Victoria Zdok Wilson , John Wilson, Terapie sexuală pentru cuplu, Ed. Litera, 2012

Cum să ne organizăm mai bine, pe noi şi timpul nostru


managem timpuluiOmul contemporan este foarte ocupat. Este implicat în multe activităţi şi, fiecare dintre acestea, presupune o serie de sarcini de realizat. Nu e de mirare că principala sursă de stres pentru fiecare dintre noi o reprezintă timpul sau, mai bine zis, lipsa acestuia.

Pentru a deveni mai productivi, mai eficienţi şi mai puţin stresaţi, e nevoie să ne dezvoltăm aptitudinea de management al timpului. Aceasta este o aptitudine complexă ce implică o serie de aspecte psihice: principii, o serie de deprinderi, alte aptitudini. Vestea bună e că toate acestea pot fi învăţate, exersate şi dezvoltate de către fiecare persoană.

Fiecare persoană funcţionează, fizic şi psihic, mai eficient în anumite momente ale zilei: unii suntem mai productivi dimineaţa, iar alţii seara. Din acest punct de vedere, un management eficient al timpului presupune identificarea maximelor şi minimelor energetice individuale pentru a fixa sarcinile dificile în momentele de productivitate maximă, iar pauzele atunci când avem mai puţină energie.

Autocontrolul este o componentă importantă pentru organizarea timpului. Toate acţiunile care presupun îmbunătăţirea acestuia, vor conduce la un management mai eficient al timpului. Noi avem nevoie de autocontrol pentru mai multe aspecte:

  • A finaliza sarcinile, chiar dacă sunt neplăcute;
  • A respecta orarul pe care ni l-am fixat;
  • A nu amâna ceea ce ne-am propus să realizăm.

Managementul timpului înseamnă o organizare clară dar şi realistă a ceea ce trebuie să întreprindem. Realismul în această activitate se referă la următoarele:

  • Decantarea a ceea ce este important de ceea ce nu e important dar consumă timp şi diminuarea aspectelor neimportante din programul zilnic;
  • Clarificarea priorităţilor şi organizarea timpului în funcţie de importanţa fiecărei sarcini;
  • Stabilirea realistă a ceea ce putem să facem şi refuzul sarcinilor pe care ştim că nu le putem îndeplini, sau putem s-o facem cu costuri foarte mari (stres, suprasolicitare, amânarea altor proiecte importante);
  • Sarcinile importante şi pe care le putem realiza trebuie înscrise într-un grafic al acţiunilor în care să specificăm fiecare activitate, precum şi timpul alocat ei;
  • Oamenii au tendinţa, când îşi organizează timpul, să aloce mai puţin decât e necesar realizării activităţilor; pentru a compensa această tendinţă, după ce am făcut graficul activităţilor, se recomandă dublarea timpul pe care l-am stabilit iniţial, astfel ajungând la o estimare mai realistă a acestuia;
  • Când ne organizăm activităţile, e bine să ne planificăm cam 60% din timp, restul de 40% trebuind păstrat pentru activităţile neprevăzute.

Abilitatea de management a timpului presupune şi cunoaşterea unor principii de lucru, anume:

  • Când avem de finalizat un proiect, suntem mai eficienţi dacă alocăm perioade „bloc” pentru realizarea acestuia;
  • Activităţile similare consumă mai puţin timp dacă le realizăm grupat.

Să nu confundăm un management defectuos al timpului cu motivaţia insuficientă, căci eficienţa nu înseamnă doar capacitatea de organizare şi finalizare a sarcinilor, ci şi motivaţia care să susţină realizarea lor.

Odihna suficientă e ceva ce uităm deseori atunci când ne gândim să fim eficienţi. E posibil să avem o abilitate de management a timpului dezvoltată, dar, dacă suntem obosiţi, nu ne vom încadra în termene şi nu vom realiza corect sarcinile propuse.

Bibliografie:
anale.feaa.uaic.ro/…/27_Corodeanu_DT__Managementul_timpului_sau_tehnici_si_instrumente_pt_a_economisi_eficient_timpul.pdf
http://www.profilescan.ro/resurse_ro_12.php