În evoluţia noastră ca specie, emoţiile negative au avut o contribuţie valoroasă pentru că ne-au semnalizat constant pericolele de care să ne ferim. Pentru că importanţa lor pentru supravieţuirea speciei a fost de o asemenea importanţă, noi, oamenii, avem construită genetic o tendinţă de a fixa mai puternic şi de păstra pentru mai mult timp trăirile afective negative şi experienţele aferente lor, precum şi ideile şi gândurile cu această coloratură.

Pentru a contracara tendinţa înnăscută spre negativ, putem să ne dezvoltăm însă receptivitatea pentru pozitiv – gânduri, emoţii, evenimente fericite. Nu trebuie să se înţeleagă prin aceasta că vom deforma realitatea, ci doar că vom face ”ochi” şi pentru ceea ce denumim prin cuvântul ”pozitiv”, care oricum există, pentru că în realitate pozitivul şi negativul, pentru noi, coexistă dintotdeauna.

Există cu siguranţă diferenţe între oameni în privinţa receptivităţii pentru nuanţele de plus sau minus ale faptelor şi evenimentelor, dar, per ansamblu, cei mai mulţi dintre semenii noştri sunt mai sensibili către emoţii negative, datorită în primul rând condiţionării genetice de care aminteam.

Pentru a ne dezvolta receptivitatea spre pozitiv există o serie de modalităţi, exerciţii chiar ce se adresează fie laturii emoţionale, fie intelectului, fie chiar corpului nostru. Voi enumera în continuare câteva dintre acestea pe care le puteţi integra în viaţa dumneavostră dacă veţi decide că aveţi nevoie de o infuzie de optimism:

1. Exerciţiul recunoştinţei: a ne exprima zilnic recunoştinţa şi mulţumirea pentru ceea ce e valoros, frumos, pozitiv, constructiv în viaţa noastră reprezintă o modalitate foarte simplă, dar şi foarte eficientă de a ne modifica tonusul enoţional. Recunoştinţa poate fi exprimată pentru aspecte mai obişnuite sau mai speciale ale vieţii pe care o trăim. De exemplu, putem mulţumi pentru somnul odihnitor, pentru o dimineaţă însorită, pentru o decizie corectă, pentru o vacanţă minunată, pentru înţelepciunea de care am dat dovadă într-o situaţie, pentru claritatea gândirii etc.
2. Conectarea cu propriile sentimente. O modalitate de-a întrerupe iureşul gândurilor negative este aceea de a ne racorda cu emoţiile, trăirile ce stau la baza lor. A fi în contact cu adevăratele emoţii conduce la o stare de centrare care elimină agitaţia mentală iar gândurile care vor continua să ruleze în mintea noastră vor fi adecvate situaţiei şi se vor constitui în cauze pentru acţiuni consistente din punct de vedere emoţional.
3. Conştientizarea tendinţei spre lamentare. Lamentările perpetue nu fac decât să întreţină artificial o dispoziţie pesimistă, ele neconducând la soluţii pentru problemele invocate.
4. Rememorarea constantă a ceea ce facem bine, a calităţilor noastre.
5. Exerciţiul plenitudinii: putem alege un element ”al zilei”, pe care să ne concentrăm şi faţă de care să ne exprimăm recunoştinţa. Elementul ar putea fi apa, sau soarele, sau aerul, sau cerul, sau magazinele, sau pământul etc. De cîte ori intrăm în contact cu acel element, ne vom concentra asupra beneficiilor acestuia şi le vom exprima mental.
6. Meditaţia. Practicată constant, această metodă scade anxietatea, creşte stabilitatea emoţională şi rezistenţa la stres şi îmbunăteşte dispoziţia emoţională. Evident, meditaţia are mult mai multe avntaje, ceea ce am enumerat mai sus are relevanţa în contextul temei articolului de faţă.

O tehnică interesantă de meditaţie este aşa numită tehnică a pauzei: pe parcursul zilei ne oprim de câteva ori şi ”existăm”, devenind conştienţi de momentul prezent, de faptul că suntem, ne extragem din gândurile noastre, ne observăm respiraţia, poziţia corpului, relaţia noastră cu mediul. De cele mai multe ori noi nu ne dăm seama că suntem foarte mult în mintea noastră. Tehnica pauzei ne permite un repaos de la vârtejul mental pentru a ne introduce în existenţă: să fim doar, aici şi acum.

7. Obiceiurile alimentare sănătoase creează un echilibru al substanţelor în organism ce conduce la o stabilitate emoţională, dar şi o bună dispoziţie de fundal. Printre obiceiurile sănătoase pentru alimentaţia noastră enumerăm: consumul de hrană neprocesată, renunţarea la excesul de zahăr şi carbohidraţi, hidratarea optimă.
8. Practicarea sportului: sportul reduce anxietatea şi depresia, contribuie la descărcarea tensiunilor emoţionale şi la îmbunătăţirea dispoziţiei emoţionale.
9. Somnul suficient: a ne duce la culcare înainte de ora 10 şi a dormi suficient constituie premise pentru un sistem nervos echilibrat, cu consecinţele de rigoare pozitive pentru activitatea psihică.

Bibliografie:

Marci Schimoff, Carol Kline, Fericit fără motiv, Ed. Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013