”Avem misiunea de a construi două lucruri în timpul vieţii. Primul dintre ele e să construim realitatea fizică în care trăim. Al doilea se referă la a ne crea pe noi înşine şi acel sine care trăieşte în cadrul realităţii exterioare.
Ambele misiuni necesită o atenţie egală. Păstrarea echilibrului lor este o artă sacră şi foarte solicitantă. ”
Olga Kharitidi, Cercul revelaţiei, Ed. Elena Francisc, 2010, pag. 93
Cine sunt eu dacă încerc sa-mi forţez sentimentele şi nu mai trebuie sa mai ştiu ce simt cu adevărat, ce vreau, ce am nevoie şi de ce? Pot să-mi cer performanţe mari în muncă, în sport, în viaţa de zi cu zi. Dar dacă vreau sa mă silesc la sentimente (fie cu sau fără ajutorul alcoolului, drogurilor sau medicamentelor), mai devreme sau mai târziu mă voi confrunta cu urmările autoamăgirii. Ma reduc la o mască şi nici nu ştiu cine sunt cu adevărat. Pentru că sursa acestei cunoaşteri se găseşte în sentimentele mele adevărate, care concordă cu experienţele mele. Şi păzitorul acestor experienţe este trupul meu. Amintirile lui.
Alice Miller, Revolta trupului, Ed. Nemira, Bucureşti, pg.119
Se spune adeseori că părinții nu doresc decât reușita copiilor lor, dar, în același timp, suportă foarte greu ca odraslele lor să ajungă mai bine decât ei. Este un lucru care poate trezi în ei vechi ranchiune și o ură din alte vremuri, pentru că nu au putut să-și realizeze dorințele proprii. Așa că atunci când copilul lor le realizează dorințele, ei se pot simți deopotrivă mândri și invidioși.
Vincent de Gaulejac
Iubirea unui bărbat poate ajuta să scoată la lumină calitățile feminine ale partenerei, dar numai până la un punct. Dincolo de el, dacă ea nu este în contact cu puterea mai profundă din ea, poate să se maturizeze și să se vindece doar prin contact cu alte femei care să-i servească drept model și să-i transmită calitățile feminine care îi lipsesc. La fel, un bărbat rănit poate avea nevoie să se maturizeze și să se dezvolte ca bărbat interacționând cu alți bărbați care pot fi modele autentice de forță yang.
John Welwood
Cu cât o legătură sufletească e mai profundă, cu atât scoate la suprafață mai multe tipare karmice și nevroze personale. Natura pătrunzătoare a unei legături profunde ne erodează suprafețele, scoțând la suprafață ce e mai bun și ce e mai rău în noi. Pe lângă deschiderea inimii, toate fricile, nesiguranțele și rezistențele la intimitate încep să apară. Pe scurt, intimitatea reală aduce la suprafață problemele nerezolvate – toate locurile necizelate din noi înșine și din partenerul nostru care au încă nevoie să fie șlefuite, rafinate și dezvoltate.
John Welwood
și dorești să ajungi ”acolo”(la viața
pe care deocamdată o visezi).
De vreme ce ambele locuri sunt fizice, ți se pare că trebuie să manipulezi planul
Fizic pentru a ajunge de ”aici” ”acolo”.
Aha! Aceasta e iluzia supremă.
Orice loc fizic este un simplu miraj,
o reflectare a lumii interioare, care este lumea
gândurilor tale. De aceea, dacă dorești
să ajungi de ”aici” ”acolo”, va trebui
să schimbi ceva, dar nu în lumea exterioară,
ci în cea interioară.
Merită să reflectezi asupra acestui gând,
pe care ți-l transmite prietenul tău, Universul.
Mike Dooley
Dacă am primit cu adevărat,
Nu mă tem să pierd.
Dacă am știut să primesc,
nu îmi interzic nimic.
Dacă am implicat ce e bun în mine,
vor rămâne suficiente urme
pentru însămânțarea de după despărțire.
Dacă descoper că a te despărți
nu înseamnă a te pierde.
Dacă pot amplifica ceea ce primesc,
lăsând să germineze în timpul
absenței, atunci măresc timpul
regăsirii.
Dacă îndrăznesc să îmbrac în cuvinte ceea ce trăiesc,
atunci nu am nevoie să descalific
ceea ce nu-mi vine de la celălalt.
Timpul unei întâlniri este prea prețios
pentru a-l scufunda în amărăciunea
a ceea ce a fost.
Timpul unei comuniuni nu este niciodată inutil
când știu să înțeleg mai bine
ce n-am putut spune.
Nostalgia apare atunci când pot regreta
că n-am știut să-ți propun
tot ce puteam.
Jacques Salome
Iubirea copiilor este o iubire bazată pe legătură. Copilul se leagă de familia lui, cu iubire, la bine și la greu. Orice i se cere (conștient sau inconștient), copilul îndeplinește cu iubire, chiar dacă pentru copil prețul plătit este fericirea sau viața lui. Este iubirea originară, s-ar putea spune.
Unii oameni afirmă că cea mai mare nevoie a unui copil este să fie iubit. Eu cred că cea mai mare nevoie a unui copil este să iubească și să-și arate această iubire. Părinții ar trebui să fie atenți la acest aspect și să-i permită copilului să-și arate iubirea.
Bert Hellinger
Imaginați-vă pe cineva pe care l-ați respins, dintr-un motiv sau altul, cineva care v-a făcut rău sau v-a făcut vreo nedreptate. Priviți această persoană cu dragoste, cu o dragoste care spune: ”Așa cum ești, ești bun. Când ne vom întâlni, tu vei fi bun cu mine, iar eu voi fi bun cu tine. Suntem legați unul de altul. Când te privesc, găsesc ceva ce am respins din mine și probabil tu vei găsi în mine ceva ce ai respins. Te privesc cu dragoste. Te accept așa cum ești. Sunt de acord cu tine exact așa cum ești și îți doresc numai bine”.
Bert Hellinger
Unii oameni își spun după despărțire”sunt mai bun decât el sau ea”. Aceasta e prima mare greșeală. Ei sunt diferiți, dar amândoi au o valoare egală în ceea ce au de oferit. Fiecare aduce ceva special vieții, ceea ce nu-i stă în putere să schimbe.
În cazul despărțirii este important de avut în vedere următoarea afirmație: te respect așa cum ești. Felul în care ești a fost potrivit pentru mine și te-am iubit așa și încă te mai iubesc. Indiferent de motivele care au dus la despărțire, ele nu trebuie folosite pentru a naște sentimente de vinovăție sau pentru a-l învinui pe partener. Pentru că adevăratul motiv al despărțirii este adesea un secret pe care nu îl putem măsura și are de-a face cu trecutul.
Bert Hellinger
Există și posibilitatea ca iubirea să fie autentică, dar ea nu apare decât atunci când nu mai ai nevoie de celălalt, iar acest lucru e dificil. Lucrurile se petrec cam ca la bancă. Dacă nu ai bani și dorești să împrumuți, banca te refuză. Dacă ai bani și nu ai nevoie de un împrumut, bancherii nu mai știu ce să facă pentru a te convinge să iei un împrumut de la ei. Dacă nu ai nevoie, sunt gata să-ți dea; dacă ai nevoie, nu-ți dau cu nici un chip.
Atunci când nu mai ai nevoie de o altă persoană, când îți ești autosuficient, când poți rămâne singur, simțindu-te fericit și extatic, iubirea devine posibilă. Nici chiar atunci nu poți fi absolut sigur de iubirea celuilalt. Nu poți fi sigur decât de iubirea ta. De unde ai putea ști ce simte cu adevărat celălalt? Dar atunci, nu mai ai nevoie să știi.
Osho
Un tânăr a întrebat un bătrân
”Care este diferența dintre noi,
între tine a cărui viață se apropie de sfârșit
și mine care am toată viața înainte?”
Ce te separă pe tine, a cărui viață pe sfârșite
de mine care am toată viața în față?
Bătrânul a răspuns
trecutul meu atârnă mai greu decât prezentul tău,
eu am devenit mai mult.
Atunci tânărul a întrebat
”Ce trebuie să fac
ca să pot face din mine ceea ce tu ai fost?”
și atunci bătrânul răspunse
”Doar să fii!”
Bert Hellinger
”Toate traumele afective și psihice se vindecă atunci când se vorbește despre ele” (Francoise Dolto)
”Lucrurile despre care nu poți vorbi sunt tocmai acelea de care nu poți să te vindeci; o rană nevindecată se transmite din generație în generație” (Bruno Bettelheim)
”În lumea asta e o foame mai mare de Iubire și recunoștință decât de pâine”
(Maica Tereza).
Ioana Stancu, psiholog, psihoterapeut 